Cînd am văzut că prostănacii din voleiul românesc își bat joc de ideea de sistem competițional (să nu uităm că structura imbecilă actuală a Diviziei A1 a venit de la Alba Jacta Blaj!), am făcut o compilație de sisteme competiționale, unele născocite de mine, altele preluate din lumea largă.
Cîteva idei principale au fost așa:
1. Nu există sistem competițional perfect, deși cîteva sînt atît de folosite, încît au ajuns să pară firești, deși sînt aberative.
2. Un sistem competițional trebuie să asigure nu numai un număr rezonabil de partide, ci și o atmosferă palpitantă, care să mențină interesul publicului pînă la finalul competiției.
3. Sistemele competiționale cu defecte, pot fi îmbunătățite printr-un sistem suplimentar de bonusuri.
Am trimis schița cu sugestii unor persoane mai răsărite din voleiul românesc și am avut surpriza să constat o mare lipsă de interes. Doar 3 persoane au revenit cu comentarii și acelea cam pe lîngă subiect. Această lipsă de interes este rezultat al lipsei de pasiune pentru profesie (am mai văzut asta de nenumărate ori) și al lipsei grave de capacitate de analiză teoretică.
Fac publice acum aceste sugestii, cu speranța că le va regăsi cineva cîndva mai tîrziu și va încerca să le aplice după cum crede de cuviință. Cîtă vreme voleiul românesc va fi condus de prostănaci și de slugi, sistemul competițional va rămîne de calitate proastă.
Fișierul va putea fi găsit la grup mai tîrziu, dar e mai bine ca cei interesați să-l descarce și să-l salveze.
