(F) A. Carraro Imoco CONEGLIANO – VakifBank ISTANBUL 3 – 2 (22-25, 25-22, 23-25, 25-23, 15-12) (110-107)
Așa arată voleiul feminin european la cel mai înalt nivel! Cele 2 echipe au încercat din răsputeri și au reușit să păstreze echilibrul și să nu facă boacăne decisive. Conegliano a avut mai multe erori neforțate, dar a fost ceva mai bună la blocaj și la atac. Simetria scorurilor arată că oricare echipă ar fi putut câștiga.
Setul 5 a început cu 0-4, dar italiencele nu s-au lăsat și au revenit și terenul s-a schimbat la 8-6. Turcoaicele au început să dea semne de slăbiciune, au mai ratat și strigătele de disperare ale lui Guidetti la 14-10 n-au mai ajutat mult.
A fost de văzut tehnică de vârf, dar a fost și destul spectacol.
Din acest meci, antrenorii noștri modești ar fi avut de învățat că noua modă e folosirea până la refuz a atacantelor opuse. Egonu a făcut 40p, Haak a făcut 33, dar următoarele marcatoare n-au făcut nici pe jumătate. Noi încă suntem în era în care centralele sunt cele mai bune marcatoare. Și nu ne facem griji că vom evolua, pentru că majoritatea „specialiștilor” noștri, după sondajul nostru improvizat, nici nu știau că azi au fost finalele Ligii Campionilor! Ei cu cozonacul, pasca, drobul…
Cele mai bune jucătoare: Isabelle Haak (#11 opusă VakifBank), 33p, 40%, și Paola Egonu (#18 opusă Conegliano), 40p, 54%
Cea mai bună marcatoare și cel mai eficient atac și cele mai multe servicii ratate: Paola Egonu, 6 servicii ratate
Cele mai multe blocaje punctate: Robin De Kruijf (#5 centrală Conegliano), 5
Cea mai blocată jucătoare: Isabelle Haak, 6 blocaje încasate
Cea mai bună recepție: Gabriela Braga Guimaraes (#10 extremă VakifBank)
Cele mai slabe jucătoare: Miriam Sylla (#17 extremă Conegliano) și Milena Rašić (#16 extremă VakifBank)
A. Carraro Imoco CONEGLIANO câștigă Liga Campionilor 2021, ca o încununare a unei stagiuni excepționale. Nu vezi des o echipă care să domine atât de autoritar toate competițiile în care participă. După ce a dat târcoale 4 ani primului loc, a venit momentul să câștige și aurul european pentru prima dată.
Să-l menționăm și pe dirijorul acestei orchestre, antrenorul Daniele Santarelli.
Conegliano e un orășel de 35.000 de locuitori (gen Tecuci, Mangalia) din nord-estul Italiei.
(M) Grupa Azoty KĘDZIERZYN KOŹLE – TRENTINO Itas 3 – 1 (25-22, 25-22, 20-25, 28-26)
Din când în când Polonia mai face câte o ispravă surprinzătoare în competițiile internaționale, cum a fost și înaintarea anevoioasă și perseverentă a acestei echipe pe cărările Ligii Campionilor, echipă despre care puțini credeau că ar putea ajunge în finală.
Grupa Azoty (ZAKSA) a jucat cu silință. Primul set a fost câștigat prin atac, apoi, al 2lea, mai degrabă din greșelile neforțate ale adversarilor. În setul 3, atacul polonez a scăzut semnificativ, iar de la italieni s-au remarcat Lucarelli și Abdel Aziz,
Setul 4 a început bine pentru italieni și se părea că ne îndreptăm spre setul 5 și în acest meci. Dar polonezii au redus diferența pas cu pas și au egalat la 24-24. Au pierdut 3 mingi de meci, dar au câștigat-o pe a 4a, spre intensa emoție a antrenorului Nikola Grbić, care s-a prăbușit la pământ.
În ansamblu, echipele au fost aproape de egal, dar polonezii au arătat un plus de dârzenie.
Cel mai bun jucător și cel mai eficient atac: Aleksander Śliwka (#11 extremă Zaksa), 18p, 67%
Cel mai bun de la Trentino: Srečko Lisinac (#20 central), 11p, 75%
Cel mai bun marcator: Nimir Abdel Aziz (#14 opus Trentino), 21p, 50%:
Cea mai bună recepție: Alessandro Michieletto (#5 extremă Trentino)
Cel mai slab jucător: Kamil Semeniuk (#13 extremă Zaksa)?
Probabil vom vedea curând și comicăria de festivitate de premiere organizată de Proștii lui Boričić.
