Telenovela lunii: CORASON SELVAHE, DRAMELE OPUSELOR :( . Ep 4: Ajina :( Synopsis Acțiunea…

Telenovela lunii: CORASON SELVAHE, DRAMELE OPUSELOR 🙁 .
Ep 4: Ajina 🙁

Synopsis
Acțiunea filmului se petrece în anul 1666, în Japonia. Personajul central este Ajina Sarawori Kimura (アディーナ・サラオル), o fată japoneză discretă, care, cutreierînd Japonia, ajunse într-o bună (?) zi în satul Buraji din prefectura Aruba.

Acolo dădu de un dōjō micuț, neîncăpător, unde era sensei un samurai fioros pe nume Daruko Arena. Ăsta era foarte dur, foarte sever și nu zîmbea niciodată, ca să nu-și dea în vileag originea extraterestră. Că el era vegan, adică din sistemul solar al stelei Vega.

Samuraiul Daruko primea mulți yeni de la ăl mai tare om (om?) din sat, un șogun umflat, lacom și fudul și cu strungăreață, care vorbea cam porcos și care tot trăgea saké la măsea. Șogunul (Varika Purimarika), pusese pe un zid al dōjō-ului o carpetă de la talcioc, din paie de orez, pe care scrise incult, în latina japoneză „JACTA”, de rîdeau și thailandezele de el. Astfel încăperea aceea se umplu de feng șui, … dar șui tare de tot!

Șogunul Varika avea și un lacheu, numit Seruju, care se dădea mare ninja, dar el era numai de fațadă. (Rolul este jucat de un figurant.)

Împreună cu alte tinere discipolițe, Ajina-san munci acolo mai mulți ani, pe brînci și cu devotament, ca un… ăăă… salahor… și ca orice japonez, de ajunse cea mai îndemînatică din împărăție. Asta pînă cînd, într-o rea (?) zi, samuraiul Daruko făcu o învoială cu un prijatelj de-al lui, un alt samurai și mai grozav (Zoranu), care păstorea o ceată din Hispania, numită Bolero (după un joc popular băștinaș). Ăla îi trimise niște churu-kuri de la ceata lui, iar Daruko îl aburi ușor pe șogunul fudul, încît acum se antrenau (se dregeau) hispanioloaicele de la Bolero pe yenii sătenilor japonezi.

Amețit de propriile lui învîrteli (!), Daruko se pomeni că nu are opus în ceata lui. Și atunci o împinse pe Ajina-san să ocupe postul vid. Asta nu-i căzu bine fetei, care nu făcu ippoane multe în Cupa Asiei, dar își și pierdea treptat îndemînările de extremă apreciate de toată lumea. Chiar samuraia-șefă, Madarina, nu mai știu pe ce post s-o cheme la naționala Japoniei.

Cu chiu cu vai Ajina-san ajunse campioană și a treia oară, dar nu mai era același gust ca prima dată. 🙁 Parcă era o țîră mai amărui, ciocolată 90% cacao.

Filmul se încheie cu Ajina cum părăsește ceata Aruba Buraji, cu lacrimi în ochi. Ea se pierde în zare, într-un superb apus de soare din Țara Soarelui-Răsare, însoțită de Yozefu, cîinele ei credincios împrumutat din serialul Heidi… 🙁

Sayonara ojisan. 🙁

(AVERTISMENT! Aceasta este o pură ficțiune. Orice asemănare cu persoane reale e pură întîmplare. Cine crede că a identificat ceva codat, este o persoană rău-voitoare, chiar nesimțită și să-i fie rușine!)
🙁

(Precizare: Isprăvile șmecherilor ninja de la Aruba Buraji sînt descrise într-alt film, unul cu mafioți.)