După ce antrenorii români s-au adăpat la apa proaspătă a urinei Zoom a lui Adin-Dva-Tri-Ocolește, care a avut invitați de marcă gen Macariena, Volei România vine cu o propunere similară, dar mult mai modestă. După ce vi l-am oferit pe Karch Kiraly, azi îl avem pe Julio Velasco. Probabil alde Dorobanțu n-a auzit de el. E și el un băiat de prin voleiul internațional, care a revoluționat voleiul italian.
Deși românii ar trebui să înțeleagă italienește în mod natural, să vă redăm niște idei din lecții:
VIDEO 1
Atacantul nu are voie să spună că a atacat afară pentru că nu i s-a ridicat mingea bine. El nu are voie să comenteze, ci trebuie să rezolve.
Dacă atacantul spune că nu i s-a ridicat mingea bine, coordonatorul va spune că nu i-a venit mingea bine de la recepție. Cel de la recepție va spune că adversarul e de vină că i-a servit rău. Pentru a repara lanțul nu poți cere adversarului să servească mai simplu.
Doresc ca atacanții să lovească bine mingile ridicate prost.
Când mingea e pasată mai jos, computerul din capul atacantului activează fișierele „Minge pasată jos – Soluții”. Soluția în niciun caz nu e „De atacat la fel cum se atacă o minge înaltă”.
(Am adăuga că lucrurile pot merge bine la antrenament, dar rău în jocul real. Un motiv e că antrenamentele nu sunt făcute cu destule situații dificile, de stres.)
VIDEO 2
Într-o echipă care a jucat la un anume nivel, îmbunătățirea (avansul) unui singur jucător crește deja nivelul echipei.
Îmbunătățirea unui jucător nu se produce pe o linie ascendentă continuă și lentă, ci brusc, în trepte. Antrenamentul intens într-o anumită privință va produce la un moment dat saltul calitativ. Precum apa care rămâne apă (lichid) la 70 grade, 80, 90… Când se ajunge la 100 grade, apare saltul calitativ, apa nu mai este apă (lichid), ci devine vapori.
