România – Polonia 1 – 3 (20-25, 12-25, 25-22, 22-25)
Durată: 1h47
Spectatori: 80
Cea mai bună jucătoare și cea mai bună marcatoare: Zuzanna Gorecka (#8 extremă POL), 16 pct
Cea mai bună jucătoare de la RO: Alexia Căruțașu (#14 opus)
Cea mai bună marcatoare de la RO: Adelina Budăi (#1 extremă), 14 pct
Cele mai multe puncte din atac: Adelina Budăi și Zuzanna Gorecka, 13 pct
Cea mai bună recepție: Andra Artin (#9 extremă RO), ca și în ziua precedentă
Cei mai mulți ași: Gabriela Makarowska (#1, coordonatoare POL), 6
De la RO: Bianca Pașca (#10 coordonatoare RO), 4
Cele mai multe puncte din blocaj: Bianca Pașca și Adrianna Rybak (#10 centru POL), cîte 3
În setul 1, polonezele au avut serviciu devastator. Sau fetele noastre o recepție catastrofală. În rest, a fost rezonabil.
Setul 2 a fost foarte rău pentru RO. Au fost foarte multe greșeli neforțate, iar polonezele au continuat cu serviciile tari.
În setul 3, polonezele și-au înmuiat serviciile, dar au continuat să atace energic. Atît de energic încît au și făcut multe greșeli neforțate, așa că setul a fost cîștigat de noi mai mult la speculă, după ce scorul a mers cap la cap.
Setul 4 a avut o istorie mai complicată decît pare. Polonezele s-au dus la 10-11 puncte în față, dar ale noastre au recuperat incredibil, astfel încît a fost un set pierdut decent, pe fondul unui blocaj polonez mai bun.
A fost un meci evident mai greu decît primul, contra unei echipe poloneze care s-a afișat a fi mai închegată și mai tupeistă, cu mai mult nerv. Probabil au obținut victoria mai mult printr-un psihic mai puternic. Au avut și o coordonatoare uimitoare (Gabriela Makarowska), care a rezolvat incredibil o grămadă de recepții proaste.
Pentru RO e o înfrîngere „onorabilă”, așa cum apar la orice competiții. Ca și ieri, au fost rulate toate jucătoarele. RO a avut și o caricatură de „galerie”, care se trezea doar cînd jucătoarele noastre erau pe val, de parcă jucătoarele încurajau galeria și nu invers, cum ar fi fost normal…
Iar vișănei prostănaci există și în Olanda. Cum poți să-i descrii altfel cînd, practic, își bat joc de imnurile naționale? În jumătate de sală se intonează un imn, iar în cealaltă strigă jucătoarele și galeriile și fluieră arbitrii de mama focului. Așa hal de organizatori? Iar cînd trimit critici pe pagina de FB a federației olandeze ( Nevobo ), ce credeți că face pițipoanca lor (recte, un fel de Cocoșelul Olandică)?
Corect! Tuflește un blocaj! Iaca asta e povestea adevărată a blocajelor 😉 E pe bază de prostie și de primitivism. E plin fezbucu de asemenea specimene nesimțite.
Mîine e zi de pauză. Marți, ora 2100: Grecia – România.
Oare cum puteti vorbi asa!?…..ca parinte care vine de la 3000 de km distanta sa fie alaturi de copil, sa sustina echipa Romaniei si la bine si la rau, ca fosta jucatoare de volei (un pic si eu prin nationala , colega cu Mincă, cu Marcovici, cu Pîrv…) sa ma categorisiti CARICATURA DE GALERIE…..nu am crezut sa o aud si pe asta! 🙁
Foarte simplu 🙂 După fondul sonor. Cînd erau fetele în situații de joc (și de scor) grele, nu se auzea nimic dinspre galerie. Cînd făceau 5 puncte la rînd, hop și galeria se trezea! În mod ciudat, la fel se purta și galeria poloneză! Ca părinte venit de la 3000 de km trebuia să strigi tot timpul, dar mai ales în momentele grele. Vreo două seturi chiar mă întrebam dacă o fi vreun român în public.
În rest, recomand scrierile Cocoșelului Horică de pe pagina FRViș, că el scrie mult mai frumos. Are pana (ca să zic așa!) mai talentată. Deși încă nu a descoperit literele cu diacritice 😉 Și pune și poze colorate!