TEORIE VOLEIBALISTICĂ. Sorin Roman redă serviciul plutitor voleiului românesc 😉 | Partea 6. Cum se execută * Cum te antrenezi * REZUMAT

 

(Acest articol conține elemente de teorie indispensabile oricărui specialist din volei. Salvați-l, printați-l, studiați-l.)
(continuă de AICI)

Cum se execută serviciul plutitor

Ca o aproximare, depinzînd și de corpul și de abilitățile servantului, poziția de plecare e cu piciorul stîng (laba piciorului) orientat către fileu, iar dreptul orientat lateral formînd un L sau un V.
Pieptul face un unghi de 45-90 grade cu linia de fund.
Greutatea e inițial preponderent pe piciorul drept (cel din spate).
Brațul drept e îndoit, cu palma sus, deschisă, pregătită pentru lovire.

Mingea se prezintă cu brațul stîng întins în față și ușor spre dreapta.
Mingea e aruncată în sus și urmează opțional un mic pas cu piciorul stîng.
Mingea e lovită cu palma deschisă (plată) și brațul se oprește brusc după momentul loviturii. Palma trebuie să fie deschisă sau ușor convexă și nu concavă. O palmă concavă (îmbracă mingea) e bună la atac, dar e o greșeală la serviciul plutitor. Sunetul făcut de lovitură e un fel de „bum!“ și nu ca o pălmuire.

Mișcare brațului drept ca un nunchaku și oprirea bruscă (blocarea) ca într-o lovitură de karate, nu apar numai la serviciul plutitor, ci sînt prezente la toate loviturile de atac. Oprirea bruscă duce la o viteză mai mare imprimată mingii, conform legii conservării impulsului.

Partea cea mai specială este contactul mîinii cu mingea. Pentru a obține plutirea mingii (lipsa de rotație în aer), teoretic, mingea (sau orice sferă) trebuie lovită nu în „axul median“ cojocăresc, ci în centrul suprafeței vizibile, dacă am privi mingea fix spre traiectoria dorită. Orice deviație va face ca mingea să se rotească în aer, exact ca la lovirea descentrată a bilei de biliard.

Serviciul plutitor ar fi ușor, dacă mingea ar fi lovită central cu ceva ca un tac de biliard mai mare. Numai că palma este neregulată, are ridicături și depresiuni, părți mai tari și părți mai moi. Pentru reușita serviciului plutitor, rezultanta contactului neregulat trebuie să fie în acel centru al suprafeței vizibile. Cum fiecare persoană are o palmă diferită (mai fermă, mai moale, mai lată, mai îngustă, cu oase mai proeminente sau mai ascunse etc), lovirea corectă se descoperă de fiecare jucător prin încercări. O palmă deschisă duce la un contact minim, care e mai ușor de centrat.

O importanță foarte mare o are și aruncarea corectă a mingii. Mingea se aruncă perfect vertical și cu palma stîngă fermă și deschisă pentru a nu provoca rotirea mingii. O aruncare corectă poate compensa o forță redusă a brațului drept, dar o aruncare greșită ratează total orice fel de serviciu.

După stăpînirea serviciului plutitor de pe loc, se poate trece și la executarea lui din săritură.

Toate indicațiile de mai sus vor fi considerate în oglindă de un jucător stîngaci.

Cum te antrenezi pentru serviciul plutitor

Forma personală a palmei unei persoane face ca teoria să fie insuficientă și doar practica să ducă la rezultatul dorit. Ca o sugestie, sportivul poate începe să lucreze la perete, la distanțe progresive. Controlul lansării mingii fără ca ea să se rotească poate începe la 3-4 metri de perete, apoi distanța va fi crescută cu cîte 3-4 metri. Antrenorii și sportivii pot inventa și alte metode, potrivit stilului lor personal.

RECAPITULARE

SERVICIUL PLUTITOR ESTE ACELA CARE FACE CA MINGEA SĂ NU SE ROTEASCĂ ÎN ZBOR. Fără a idealiza, este permisă și o rotire foarte mică a mingii.

Lipsa rotirii mingii în zbor duce la o frînare puternică, perturbînd percepția celui de la recepție despre locul unde va cădea mingea. Mingea cade mai în față decît intuiește un primitor fără experiență.

„Oscilațiile“ în zbor (curbarea traiectoriei în plan orizontal) nu sînt atît de dramatice precum le descriu unii, și nici inerente, ci ocazionale, dacă există curenți de aer în sală.

Serviciul plutitor se poate executa de pe loc sau din săritură.

O viteză prea mare imprimată mingii face ca efectul specific al serviciului plutitor să dispară.

Serviciul moale, care vădește rotirea mingii în aer este o ratare de începător. Un jucător profesionist va face ca orice serviciu moale să fie plutitor.

Serviciul plutitor nu este totuna cu serviciul razant.

Serviciul plutitor încă este o mare necunoscută pentru antrenorul și pentru sportivul român. Ba chiar și pentru mulți „specialiști“ din alte țări. Există filme despre serviciul plutitor pe YouTube, în care antrenori americani de duzină arată că știu despre acest procedeu cît știe și îNȘelaru! 🙂

Dacă antrenorul tău nu știe să te învețe serviciul plutitor sau dacă neglijează, este obligatoriu, ca sportiv începător (Sub-17), să înveți singur. Serviciul plutitor este o armă de bază a voleibalistului.

VIDEO: Aveți aici o prezentare video despre cum trebuie să arate zborul „planat“ al mingii, adică un serviciu plutitor. Mingea nu se rotește în zbor.

 

 

(supliment AICI)

Comentezi?