# **FOTE 2019 VOLEI (F) |** O FINALĂ URÎTĂ * MEDALII DE ARGINT PENTRU…

# **FOTE 2019 VOLEI (F) |** O FINALĂ URÎTĂ * MEDALII DE ARGINT PENTRU RO * ALEXOI, CÎRPACEA LUI COVALIU

**(F) RUSIA – România 3– 1 (23-25, 25-16, 25-19, 25-17)**

După bucuria calificării în semifinală și apoi în finală, a venit tristețea ultimului meci. Nu neapărat pentru că am pierdut, ci pentru că a fost mai degrabă urît.

Meciul a început foarte frumos, cu un set cîștigat de ale noastre după o luptă dusă serios. Din setul 2, însă, lucrurile au luat o turnură urîtă, echipa RO intrînd în dezorganizare și apoi în depresie, fără să fie ajutată psihologic de antrenorul **Macarie ca o Carie**, care părea că și el are nevoie de ajutor… Rusoaicele făceau puncte cu o incredibilă ușurință, iar diferența de scor a crescut repede în fiecare din celelalte 3 seturi. Sincronizarea jucătoarelor noastre s-a făcut varză, mai ales din zona coordonatoarei **Andreea Murar** ( #6), care s-a văzut depășită de situație. Fetele nu s-au ajutat între ele, așa cum mai declară uneori, ci se vedea că era fiecare deprimată pe cont propriu. Deprimarea era așa de clară, încît și la începutul setului 4, cînd conduceam, erau toate cu fețele cenușii.

„Tactica“ lui **Macarie** a fost iar foarte simplă: „dați-i mingea lui **Căruțașu**“, care **Căruțașu** are valoarea ei, dar nu poate duce în spate echipa la infinit. 47% din pasele de atac au fost direcționate către ea! Aproape jumătate.

Statistica punctelor
Puncte din atac: 40-44
Puncte din blocaj: 13-7
Ași: 13-7
Puncte din erorile neforțate ale adversarului: 32-19!

Am pierdut din cauza recepției catastrofale (3,33 ași încasați pe set?), a blocajului ineficient (puncte făcute foarte ușor de **Akimova **( #8) și de **Gorbunova **( #7)), dar, mai ales, din cauza multelor greșeli neforțate.

*Cea mai bună jucătoare și cei mai mulți ași*: **Vita Akimova** ( #8 RUS, ce nume urît i-au pus părinții ei! 🙁 ), 20 pct (7 ași)

Într-un context mediocru, de la RO am *remarca*-o doar pe **Andra Cojocaru Andra ( #2 libero).

*Cea mai bună marcatoare*: **Alexia Căruțașu** ( #14 opusă/extremă RO), 25 pct, eficiență 42% sau… 20%? Vezi explicația mai jos.

Poate era prea mult să credem că am fi putut învinge o echipă campioană și care vine dintr-un mediu voleibalistic serios și bine organizat. Dar puteam pierde mai frumos, nu așa cu 3 seturi de toată jena. Ca să nu zicem de toată rușinea. Au fost momente în care parcă ne aminteam de ***rușinea*** ***istorică ***numită Blabla Blaj din finala Ligii Campionilor 2018…

Una peste alta, am mai colectat vara asta niște medalii, acum de argint, și sperăm să fie începutul unui lung șir de succes. Numai de-ar scăpa voleiul românesc de bulibașa **Ghiulangiu**.

Felicitări fetelor și sperăm să repare ce mai e de reparat pînă la Campionatul Mondial de la Cairo. Și să-și găsească în echipă un om de veselie, un responsabil cu antidepresia.

S-o menționăm aici și pe cîrpacea lui **Covaliu** de la COSR, **Alina Alexoi**, care cică trebuia să fie intermediarul dintre jucătoare și presă, pentru declarații, dar pe care a durut-o fix în vîrful cotului, cu o românească indolență. Și mai ia și bani pentru cîrpăceala ei. O fi adus și ea ghinion echipei noastre în finală prin comportarea ei.
—–

Statisticienii de la FOTE au folosit altă formulă pentru calculul eficienței atacului. Nu este nouă, dar e expusă mai rar. Din punctele reușite de un atacant se scad cele nereușite, mai precis, cele care devin puncte pentru adversar, și abia apoi se împart la numărul de încercări. Că degeaba ai 10 reușite din 20 de încercări (50%), dacă ai produs și 8 pct (40%) pentru adversar!

În cazul concret de azi al **Alexiei**, ea a făcut 23 de puncte din 54 încercări (adică 42%), dar a și greșit cu punct pentru adversar de 12 ori… Eficiență reală a atacului: 20%.
—–

Pentru bronz: **(F) Turcia – Italia 3 – 0.**